Most of us confuse pleasure with things that are supposed to mean pleasure while they usually aren't.

Sufletul propriu e un efect al interpretării propriilor aşteptări.

Grija care o afişăm faţă de alţii este doar grija faţă de propria existenţă. Aş putea să fac o analogie a mecanizmului care mişcă omul cu un combain sau un utilaj mecanic care e indiferent faţă de carnea vie care trece prin elementele sale de metal.

Înainte făceam distincţie între gândire şi instinct. Gândirea părea să fie o construcţie artificială, cu linii drepte, forme clare, cum ar fi orice obiect sau construcţie atât materială cât şi forme sociale organizate de om, în contrast cu formele naturale. Iar instinctul nu era decât toate răscolirile cele din corp produse ca răspuns la factorii externi. Ulterior am identificat un aspect interesant al gândirii, şi anume maleabilitatea, se adaptează ca formă unei anumite realităţi, pe când realitatea are un infinit de interpretări posibile a oricărei situaţii, interesant îmi era modul în care le selectăm, iar acest proces acum îmi apare indistinct de instinct.

Informaţia în creier nu poate exista de la sine, ci e acompaniată întotdeauna de atitudine ca un tot întreg. Informaţia nu are forma unor clusteri distincţi, ci e mişcare în timp, o numesc acţiune, pe când atitudinea este reacţia produsă în acelaşi timp, o numesc reacţiune.

Cu timpul, cu cât mai multe obiecte din jurul nostru vor ajunge să fie medii de generare, stocare, transmitere şi afişare de informaţii cu atât mai sinceri cu sine şi mai autentici cu ceilalţi vor fi oamenii.

Words have too much power, they generate too much confusion since they always have a displaced or even different message while we tend to hook to them as to definite legal instances.

I'm still amazed of the point I got to, it's like being on the other side, or like I died for a few weeks and saw the world with a dead mans lifeless attitude. I wonder where else would the seek for truth lead me to since I cannot even imagine any further, I am afraid even to think about it, it's all dead, really dead in there. I actually ran back in panic. What I know suits me for now. Just live people, live!

Naming things discards the spell. Most cases it liberates, while those few times it dispels the magic we all ought to live.
[it's about awareness, once we became aware of something, it's no longer mystic or untouchable]

Everything in nature is worthy of respect-including all persons. We define respect as representing that attitude (thought and feeling) resulting from understanding the concept of total determinism. Applied to humanity, this implies, “There but for the differences in our determinants go I.”

>tHE sOCIETY oF nATURAL sCIENCE

Ar trebui să se ştie, întotdeauna când câştigi ceva pierzi ceva, dar dintr-un alt sistem de valori. Dacă ţi se pare că cineva are mai mult ca tine, el pierde starea în care nu ar fi avut mai mult, dacă ajunge să conştientizeze şi să-ţi spuie sincer îţi va relata un şir de situaţii în care ar fi beneficiat în astălaltă stare. Pur şi simplu în universul nostru nu există câştigător, câştigi ceva - pierzi ceva, şi invers. Nu e o încurajare la gândire pozitivă, sau negativă pt unii, ci doar o constatare. Cel mai trivial exemplu: când eşti aici nu eşti acolo.

P.S. Interpretarea este autoritatea care spune daq eşti câştigător în acea situaţie sau nu, totul depinde de modul în care interpretezi şi doar atât.

Love is that fucked up creep mutant hibrid breed out of biological algoritm, individual interpretation of that algoritm, social atitude and personal allowance parameters in that moment based on how dramatic the monkey is.

Ortodoxia e ştiinţa societăţii imediate. Aproape perfectă, e ca un strat lubrifiant între ce poţi avea şi ce ai nevoie, între natura umană şi ce-ţi poate oferi realitatea, între interior şi exterior.


[prin ortodoxie mă refer la cultură, şi nu la biserică]

Cynd numim un om yl extragem din continuitatea lui shi yl plasam yntro singura ipostaza, consideryndul prin prizma atitudinilor shi comportamentului nostru propriu, yi analizam trecutul, determinam un prezent shi presupunem un viitor, yntr-o perceptsie de moment, toata aceasta analiza e de un moment shi macar ca presupune o analiza a unei perioade de timp ramyne la noi doar ca ceva definit yn limitele unei concluzii de moment. Pe cynd acel om pe care l-am numit prezinta un corp biologic yn continua mishcare, cu situatsii sociale yn continua mishcare, cu un aparat perceptiv shi reflectiv yn continua mishcare. Concluzia deja o consideram decisiva shi o reconsideram extrem de greu.

am o gândire retrospectivă, tip mişcare:
efect >> proiecţie >> cauze;
şi nu prospectivă:
cauză >> dezvoltare >> efect.